Cum a influențat tehnologia designul auto și unde-l va duce mai departe?

Sunt multe de spus pe subiectul ăsta, dar la fel de bine ar putea fi comprimat totul în „fă ecranul mai mare, iar atunci când nu se mai poate, mai pune încă unul”.

Mașinile au fost dintotdeauna o reflexie bună a nivelului la care se află tehnologia într-un anumit moment. Activând într-o industrie atât de competitivă, producătorii s-au străduit mereu fie să introducă primii pe modelele lor cele mai noi găselnițe, fie, atunci când trenul pionieratului le-a scăpat, măcar să nu rămână prea mult în urmă și să recupereze distanța în cel mai scurt timp față de concurență.

Din cauza asta, raportat la fiecare palier de preț în parte, o să descoperi că lumea auto, de la brand la brand, este una destul de uniformă în ceea ce privește dotările. Pe de o parte, asta înseamnă că-ți poți alege următoarea mașină în funcție strict de marca ta preferată fără teama de a pierde cine știe ce ignorând restul ofertei. Ăsta e un lucru foarte sănătos pentru psihicul nostru care altfel are tendința de a se autoflagela cu gândul că nu am făcut cea mai bună alegere, mai ales în cazul unor produse atât de costisitoare.

Pe de altă parte, însă, această uniformizare tehnologică pare să se răsfrângă și asupra designului, în special cel interior, astfel că oamenii din departamentele de specialitate ale fiecărui producător trebuie să lucreze ore suplimentare pentru a se sigura că identitatea mărcii reușește cumva să răzbată prin rețeta destul de universală pe care o aplică întreaga industrie.

Dă timpul înapoi câteva decenii, și vei vedea că lucrurile stăteau cu totul diferit. Având mult mai puține restricții, designerii beneficiau de genul de libertate de exprimare care nu poate aduce decât lucruri bune. În cazul de față, vorbim despre modele emblematice prin aspectul lor, atât la exterior, cât și la interior.

Motoarele cu supraalimentare, spre exemplu, au făcut ca dimensiunea grilei radiatorului să aibă un minim foarte bine stabilit, astfel încât totul restul elementelor trebuie gândite în raport cu suprafața ei. În același timp, însă există și reversul medaliei constituit de mașinile electrice care nu au nevoie de nicio grilă. De fapt, orice decupaj în partea din față înseamnă o scădere a coeficientului aerodinamic și, implicit, o penalizare a mult-râvnitei autonomii maxime. Uite două situații contradictorii pe care designerii trebuie cumva să le împace fără să afecteze imaginea mărcii pe care ei și precursorii lor s-au chinuit ani întregi s-o creeze.

O altă tehnologie care a avut un impact important asupra liniilor caroseriilor a fost cea a diodelor emițătoare de lumină. De unde farurile trebuia să aibă o anumită dimensiune pentru a-și îndeplini rolul principal, prin introducerea LED-urilor, totul a devenit mult mai flexibil. Peste noapte, figurile tuturor mașinilor au devenit mult mai agresive datorită farurilor tot mai subțiri, și nu m-aș mira dacă, subliminal, și comportamentul șoferilor a fost afectat de schimbarea asta.

Aș îndrăzni să spun că nici tendințele din designul interior nu contribuie la inducerea unei stări de liniște și pace celor din mașină. Un head-up display face condusul mult mai ușor, dar te și face să te simți un soi de Tom Cruise, căutând frenetic butonul roșu cu care să dobori MIG-ul din față. Dar nu numai că nu vei găsi butonul în cauză, ci îți va fi foarte greu să găsești oricare altul grație direcției complet greșite din punct de vedere ergonomic de a muta toate comenzile pe ecranul central.

Am spus „central” pentru că, mai mult ca sigur, există cel puțin încă un altul care ține locul instrumentarului din spatele volanului. Aici chiar trebuie să fii un moșneag mizerabil ca să găsești ceva rău de spus pentru că instrumentarul digital este, fără excepție, superior unuia analogic. Desigur, mai puțin atunci când există o problemă tehnică și rămâi fără niciun fel de informație despre viteză, turații, și așa mai departe.

Totuși, dacă dai la oparte cele câteva straturi de tehnologie, este evident că mașinile nu s-au schimbat prea tare, ca să nu zic mai deloc. Poate tocmai din cauza asta unele mărci au mers un pic prea departe cu deciziile pe care le-au luat. Mă gândesc aici, spre exemplu, la Tesla și volanul tip manșă de avion care a debutat pe Model S Plaid și care a stârnit o grămadă de reacții, foarte puține dintre ele pozitive. Adevărul este că introducerea volanului simplificat a fost o măsură cât se poate de calculată din partea producătorului de mașini electrice, iar scopul lui este de a sublinia încă o dată cât de avansat este (potrivit spuselor Tesla) sistemul lor de conducere autonomă. „La ce îți trebuie un volan întreg când oricum îl folosești din ce în ce mai rar?”

Adevărul este că toate schimbările aduse de evoluția tehnologică până acum aproape că ar putea să treacă neobservate pe lângă ce se va întâmpla atunci când (sau dacă) mașinile vor ajunge să se conducă cu adevărat singure. Constrângerile aerodinamice vor face ca exteriorul să nu se modifice prea tare, însă așteaptă-te ca interiorul cabinei să aducă mai mult cu un lounge de relaxare decât cu ceea ce numim noi acum o mașină. Totuși, nu asculta ce-ți spune domnul Musk cu privire la asta pentru că, mai mult ca sigur, mai avem încă ani buni de așteptat până când se va întâmpla așa ceva.